Socializarea cainelui inseamna obisnuirea lui cu stimulii externi, ca el sa nu fie distras de mediul inconjurator. Obisnuirea cu zgomote, diferite obiecte, locatii, alti caini si alte animale pe care sa le IGNORE. Socializarea cainelui NU inseamna interactiunea cu alti caini, joaca cu ei. Asta ar trebui sa fie simpla si sa vina de la sine, daca cainele nu are devieri de comportament. Este ceva nativ sa comunice si sa interactioneze cu semenii lui. Important este sa fie capabil sa renunte la semenii lui pentru stapan, o alta specie cu care comunicarea nu este de acelasi nivel, deci este mai dificila. Socializarea inseamna sa renunte cainele la interactiunea cu semenii lui si sa aleaga joaca cu stapanul. Socializarea inseamna sa nu il deranjeze zgomotele strazii, camioanele, masinile, motocicletele, tomberoanele, sacii de gunoi, bicicleta sau cainele care latra la gard (as putea sa enumar la nesfarsit).

Socializarea cainelui incepe din cuib, daca crescatorul este unul constiincios, mai apoi continua cand catelul ajunge la noul stapan.

Cum aducem acasa catelul (primul transport si obisnuirea cu noua casa)

In primul rand transportul catelului trebuie sa fie unul care sa nu traumatizeze. Eu prefer ca primul drum sa fie in brate, pe un prosop sau ceva cu mirosul familiar din cuib. Acel prosop, mai tarziu, il voi folosi la amenajarea culcusului catelului.

Prima zi in noul camin ar fi ideal ca puiul de caine sa o petreaca in sufragerie alaturi de noua “haita” (familia). Voi dormi cu el cateva nopti sa nu fie traumatizat de schimbarea mediului si sa nu sufere ca a fost smuls din haita lui (cuibul cu mama si fratii). Acest lucru ar fi bine sa se intample indiferent daca pe viitor cainele va sta in casa sau in curte. In sufragerie se va obisnui cu formele si suprafetele din casa, cu televizorul si tot ce se mai gaseste in casa.

Dupa aproximativ 3-4 zile, cel mult o saptamana cainele trebuie sa fie obisnuit treptat cu locul lui definitiv. Daca va sta in casa, vor fi zone interzise pentru el, daca va sta afara se va obisnui cu noul mediu.

Primele plimbari

Atunci cand catelul mai creste si are imunitatea intarita cu vaccinurile specifice varstei, voi iesi cu el pe strada, in lume. La inceput voi face acest lucru doar in fata casei dupa care ma voi plimba pe strazile linistite din cartier, ca intr-un final sa ajungem si pe arterele cele mai aglomerate. Treptat voi ajunge si in locuri aglomerate, cum ar fi gara, tren, autobuz, mall in Austria (cel mai apropiat de noi unde este voie cu caine).

Aceste plimbari le fac in lesa retractabila si las cainele sa descopere lumea. Are libertate totala in limita bunului simt. Dresajul a inceput deja la Puppy Class, catelul deja stie bine conceptele de BRAVO, INCURAJAREA, si NU, NEEE si le voi folosi la plimbare sa il invat ce are voie si ce nu.

Tehnici de socializarea cainelui

Eu folosesc doua tipuri de socializare pe care le-am denumit pasiv si activ, in functie de interactiunea cainelui cu mediul.

Socializarea activa

Este acea obisnuire a cainelui cu mediul in care cainele, constient face cunostinta cu mediul inconjurator, descopera si cunoaste, interactioneaza. Deseori in astfel de situatii se sperie, latra la obiecte, initial vrea sa fuga apoi se razgandeste si ataca de exemplu un „sac de gunoi amenintator” sau un om imbracat mai ciudat, iesit din tipar (in uniforma sau port popular).

In aceste situatii este important sa transmitem o energie neutra, sa nu ii dam nici un feed-back cainelui nici ca e bine ce face nici ca nu. Trebuie sa avem rabdare pana se obisnuieste cu stimulul declansator si se linisteste de la sine. Doar starea aceasta linistita o vom incuraja. Daca este posibil ne vom apropia noi de stimulul declansator, fara sa costrangem cainele il atragem si pe el si ii aratam ca nu exista nici un pericol (de exemplu ii punem recompense pe sacul de gunoi de care s-a speriat). Cainele interactioneaza cu fricile sale si le confrunta activ.

Socializarea pasiva

Este acea obisnuire a cainelui cu mediul, in care cainele nu constientizeaza mediul inconjurator, el avand o alta preocupare si din cauza aceasta atentia lui se ingusteaza asupra exercitiului dat. Mediul inconjurator este ignorat.

De exemplu, atunci cand catelul de 3-4 luni prinde un saculet sau carpa de muscatura este preocupat sa castige aceasta lupta. Daca in acest moment luam o sticla de plastic in care am pus cateva pietricele si incepem sa scuturam sticla la distanta de catel, producand un zgomot, catelul va prinde in continuare de saculet / carpa, ignorand zgomotul. Daca acest zgomot ar aparea in conditii pasive, de exemplu cand doarme catelul, sau pur si simplu cand se plimba, probabil l-ar sesiza si ar reactiona intr-un fel sau altul. Ar reactiona prin una din cele trei comportamente ale instinctului de aparare.

Atunci cand ies in parc sau pe terenul de dresaj cu cainele si facem exercitii, iar el primeste recompense ca urmare a exercitiilor, cainele, daca este bine stimulat, se concentreaza asupra exercitiilor si ignora mediul inconjurator. Asa se obisnueste cu stimulii externi ca fiind neesentiali pentru el, cu alte cuvinte se socializeaza. Va ignora ceilalti caini de pe terenul de dresaj, cealalta minge care zboara pentru alt caine, masinile care trec pe langa terenul de dresaj, oameni care vin si pleaca.